Cand credeam ca le-am auzit pe toate…

December 17th, 2010 § Comments Off on Cand credeam ca le-am auzit pe toate… § permalink

In timpul serviciului se intampla sa sun clientii care nu isi achita facturile la timp, sa ii intreb daca e vreo problema, daca au primit factura pe mail, daca doresc o amanare de plata, daca mai doresc sa prelungeasca serviciul, etc.

Evident ca se intampla si sa imi spuna ca nu mai doresc sa continue iar atunci urmatoarea mea intrebare este: “Imi puteti spune motivul va rog?”

Ei bine, am auzit de toate pana acum, de la “nu mi-am verificat mailul in ultimul an” si pana la  “mi-a mancat cainele factura”.

Astazi insa am auzit una noua la care nu ma asteptam: “Nu mai platesc pentru ca vad ca e aceeasi suma ca anul trecut”. Eu zic: Da, nu s-a scumpit”.

Clientul imi raspunde: “Pai anul asta trebuia sa fie la jumatate!”.

“Pai de ce” il intreb eu. “Pai asa este peste tot, si la antivirusi. Cu timpul platesti din ce in ce mai putin…” si imi inchide telefonul.

Acum nu pot decat sa ma intreb, retoric evident:

Stimate client: daca platesti din ce in ce mai putin cu timpul, daca trece o perioada destul de lunga incepi sa si primesti inapoi banii?

De ce sa nu cumperi de la www.cel.ro

December 13th, 2010 § 3 comments § permalink

In ultima perioada am facut cumparaturi personale cat si unele pentru firma de la www.cel.ro.

Nu postez acum sa discut despre preturile lor ci despre asistenta atunci cand duci un produs la garantie sau cand trebuie sa returnezi unul.

Sa incep cu garantia: am achizitonat un laptop acum un an de la ei si dupa circa 11 luni a aparut o problema la placa de baza. Din pacate factura si certificatul de garantie erau la contabil si contabilul plecat din tara. I-am contactat atunci pe cei de la firma Corsar Group SRL (asa se numeau atunci parca) si le-am spus ce problema am. Mi-au zis ca s-a schimbat firma intre timp si ca trebuie sa trimit un mail la o adresa de-a lor sa mi se caute factura. Am trimis mail si dupa o saptamana nu primisem raspuns.

Dupa insistente telefonice am reusit sa ajung cu laptopul la service, mi s-a spus ca va dura circa 2 saptamani.

Dupa ce au trecut cele 2 saptamani am dat un mail la service (nu au numar de telefon acolo ci doar mail). Dupa inca 2-3 mailuri si inca 3-4 telefoane am reusit sa intru in posesia laptopului reparat ce-i drept.

Ce am dedus eu din experienta proprie? Cand cumperi de la www.cel.ro esti bun ca platesti suma ceruta insa cand ai nevoie de ajutor esti tratat ca ultimul om.

Nu am sunat niciodata sa ii grabesc sa imi repare mai repede produsul sau sa imi solutioneze mai repede problema. Am sunat doar sa mi se dea un termen aproximativ sau sa mi se confirme ca nu mi se poate da un termen. Ce am obtinut? Amanari, amanari, amanari. Am fost tratat ca intr-un spital de stat.

Iar azi mi se intampla din nou: vreau sa returnez niste memorii de server si mi se spune sa trimit un mail la nush ce adresa. Nicio problema, am dat un mail pentru ca vreau sa stiu daca se pot schimba memoriile sau cumpar altele pentru ca trebuie sa am serverul online in scurt timp. Sunt amanat, pasat pe mail, mi se spune ca voi primi un raspuns pana in ora 18:00. Si ce sa vezi: nu am primit un raspuns. Iar acum astept ca un copil cuminte sa imi raspunda serviabilii de la www.cel.ro cand or avea ei chef.

Drept urmare nu o sa mai cumpar niciodata de la www.cel.ro nimic, nici sa ma plateasca. Cred ca asta e politica multor firme din Romania, esti bun pana cand platesti, apoi esti carpa de sters pe jos.

Sa va fie rusine www.cel.ro !

Banc de pe vremea razboiului rece

December 7th, 2010 § Comments Off on Banc de pe vremea razboiului rece § permalink

In perioada războiului rece la o întâlnire dintre președinții URSS și SUA, aceștia s-au amuzat aducând o ghicitoare să le prezică viitorul națiunii lor.

I-a ghicit prima dată rusului:
– Aoleu, văd puzderie de capitale: Moscova, Chișinău, Kiev , Minsk , Vilnius , Tașkent, Erevan și altele de nu mai încap în globul de cristal… vai, vai, vai, țara asta va fi praf!

Zâmbetul rusului îngheață.

Americanul repede o întreabă pe ghicitoare:

– În SUA câte capitale vezi?

Se uită ghicitoarea, se uită, ghicește greu…

– Una singură, Wa… Wasa… Washington !

– Of, mi-ai luat o piatră de pe inimă. Dar de ce ai citit așa greu?

– Păi era scris în arabă.

Where am I?

You are currently viewing the archives for December, 2010 at Eddy Dragan's Blog.