Eddy Dragan's Blog

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”.
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.
„Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă,
îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”.

Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”.

Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”.

Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă.

Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost:
„Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut.
Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a
tărgoveţului”.
Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”.
Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”.
Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”.
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am
îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.

Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump!
Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani.
Ia să măresc eu birurile!

Inteleg cand ti se pune o carte de vizita in geam, un flyer sau chiar si o brosura sub stergator dar azi m-am trezit in parbriz cu ditamai almanahu’ cu mobila (nu retin firma)… sa rup stergatorul in el si alta nu.

Pe viitor ma astept sa gasesc un DEX, o biblie, o Encyclopedia Britannica.

Astept un plic din Seychelles trimis prin DHL. Cum naiba sa nu coste o poala de bani cand il ocolesc de il ia dracu, Seychelles – Dubai – Leipzig – Bergamo – Atena – si inca nu a ajuns, cine stie pe unde trebuie sa mai treaca… Moscova poate?

cine-ar fi crezut?
au scazut sumele colectate de stat din TVA, impozit pe venit si accize.
cum, nu au crescut? nu imi vine sa cred, cine s-ar fi asteptat la asa ceva?
the govt didn’t see it coming! muahahahaha!

Nu era cu SPAM? Era cu LOVE? Hmm, nush ce sa zic.

In domeniul in care profesez am vazut tot felul de SPAM (aka UCE adica Unsolicited Comercial Email), am fost îmbiat sa cumpar scaune de la Iasi, creuzete farmaceutice de la Turda, sa folosesc serviciile de transport ale unei firme din Turcia, etc. Nu ca ar avea vreo legatura cu domeniul hosting web in care activez. De Viagra si Cialis nu mai zic nimic sau de milioanele castigate la diverse loterii sau mostenite de la vreun dictator defunct din Africa.

Exista contra-masuri: filtre antispam care lucreaza pe server, filtre care ruleaza pe computerul propriu si le mai sterg si manual pe cele care scapa de filtre.

Nu mai zic nimic nici de revistele din cutia postala, le arunc la cosul special pus pentru astfel de SPAM.

Mai nou sunt invadat de SPAM sonor de pe strada. Cand ti-e lumea mai draga trece o masina plina cu difuzoare din care urla invitatii la te miri ce targ in curtea te miri carui complex comercial sau parc din Bucuresti.

Ei, la astea ce masuri sa mai iau? Sa imi pun doape in urechi? De ce sunt fortat sa ascult asa ceva zilnic? Cine da autorizatii pentru asa ceva? Masinile respective nu tulbura linistea publica?